ROMÂNIA, LA REANIMARE

România este în topul țărilor europene în care se moare cel mai mult din cauza infectărilor cu coronavirus. Potrivit datelor oficiale prezentate în 15 octombrie de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, coeficientul mortalițății, la 100 de mii de locuitori, din ultimele 14 zile este în România 4. Doar Cehia are un coeficient mai mare, și anume 4,9. Și doar Spania, cu 3,5 se apropie de coeficientul din România. În rest, majoritatea țărilor europene se încadrează între 0 și 2. De altfel, media europeană este 1,22, de mai mult de trei ori mai mică decât în România.

Numărul mare de decese are legătură directă cu numărul mare de pacienți internați în secțiile de terapie intensivă din spitalele românești. Și, în general, cu numărul de pacienți care trebuie spitalizați. Spitalele noastre se apropie de capacitatea maximă. Dacă vrem să nu ajungem precum Italia în primăvară, când 1 din 10 oameni infectați murea, majoritatea în spitalele care nu mai făceau față, trebuie să păstrăm spitalele pe linia de plutire. Probabil din această cauză ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a spus că pregătește o ordonanţă de urgenţă prin care să reglementeze ca pacienții cu simptome uşoare şi medii, precum şi cei asimptomatici, să rămână acasă, sub monitorizarea medicilor de familie. Doar cazurile grave să fie spitalizate.

Și stie el de ce. Cel puțin, sper că știe. Să vedem niște grafice.

În grafice este traiectoria numărului de pacienți internați în secțiile de terapie intensivă, în țările europene, de la debutul pandemiei și până acum. Cifrele au fost făcute publice în 15 octombrie de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.

Toată Europa a atins maximul de pacienți grav în primăvară, în primul val. Țările cu multe cazuri, precum Italia sau Franța, aveau internați multe mii de pacienți în stare gravă. Recordul în Franța a fost de 7.019 bolnavi la ATI iar în Italia a fost 4.068. Aveau, și au și acum, sisteme de sănătate bine puse la punct. Au murit oameni mulți, dar și mai mulți au fost salvați în spitale. După aceea, numărul persoanelor care ajungeau în paturile de la ATI a tot scăzut. Și acum sunt mult mai puțini decât atunci, cu toate că numărul infectărilor atinge cifre de câteva ori mai mari decât atunci. Franța anunță de câteva zile încoace 30.000 de infectări zilnice. Italia și-a bătut recordul de teste pozitive din 21 martie, de 6,554, și a anunțat ieri 8.804 noi cazuri.

Dar. Cu toate acestea, numărul bolnavilor grav este mic, în comparație cu cel al cazurilor și al bolnavilor din primăvară. La 8.800 de cazuri noi, Italia avea ieri 539 de pacienți la ATI. La 30.621 de cazuri, Franța avea 1.664. Să ne uităm la România și Cehia.

Observăm o cu totul altă pantă. Diferența dintre România și Cehia, față de celelalte țări europene, se vede în trendul pe care îl are graficul. În România suntem într-o continuă creștere a numărului pacienților grav. Și asta este extrem de îngrijorător, având în vedere și doar situația în care sunt spitalele de la noi din țară, dotarea precară și numărul mic de medici. Să nu mai vorbim de starea de sănătate a românilor. La 4.026 de noi cazuri, anunțate vineri, avem 9.838 de pacienți internați, dintre care 726 se zbat între viață și moarte în secțiile de terapie intensivă. Și tot crește numărul de bolnavi în stare gravă. În ultima lună, din 15 septembrie până în 15 octombrie, numărul zilnic al pacienților internați în spitalele din România după ce au fost diagnosticați pozitiv cu SARS-COV-2 a crescut cu 30,05%. Iar numărul zilnic al celor care au ajuns la ATI a crescut și mai mult, cu 36,63%. Adică cu mai mult de o treime. Într-o singură lună. În 15 septembrie erau internați 6.881 de pacienți iar azi sunt 9.838. În 15 septembrie, 460 de bolnavi erau la terapie intensivă. Azi sunt 726. În ultima săptămână, creșterile de la o zi la alta sunt de ordinul sutelor în cazul celor internați pe secții și a zecilor a celor care ajung la ATI.

Dacă e să ne întoarcem la graficul de mai sus cu situația României, ne întrebăm unde și când ne vom opri. Este clar pentru toată lumea că acestea nu sunt vârfurile epidemiei. Sezonul rece abia a bătut la ușă și se vede în aceleași statistici. Lăsând deoparte numărul record de noi infectări zilnice, numărul record de pacienți internați pe secții sau la ATI, mai îngrijorător este că rata de infectare bate record după record cu fiecare zi ce trece. Adică, tot mai mulți dintre cei testați primesc rezultate pozitive. Rata de infectare a crescut într-o singură lună, din 15 septembrie până acum, de 2,55 ori. De la 5,27% la 13,44%. Asta se traduce în mai mulți bolnavi, în mai mulți pacienți în secțiile de terapie intensivă, în mai multe decese.

E greu de crezut că aceste creșteri se vor opri în următoarele săptămâni. E din ce în ce mai evident că ne apropiem de o evoluție exponențială a valorilor pandemiei în România.

Revista presei

Potrivit unui document intern al Ministerului Sănătății, obținut de HotNews.ro, spitalele din România au, în total, 1.048 de paturi de Terapie Intensivă alocate tratării pacienților bolnavi de COVID-19. Dintre acestea, 981 sunt pentru adulți iar 67 pentru copii. Dintre acestea, 273 de paturi ATI pentru adulți și 62 pentru copii erau neocupate miercuri, 14 octombrie.

Ministrul Sănătăţii a spus joi că toate spitalele din ţară trebuie să aloce 10% din capacitatea de terapie intensivă şi 15% din celelalte locuri pentru cazurile de infectări cu SARS-CoV-2.

Nelu Tătaru a mai declarat că de săptămâna viitoare, în baza unei ordonanţe de urgenţă care este în pregătire, cazurile uşoare şi medii de infectări cu SARS-CoV-2, precum şi cele asimptomatice, vor putea rămâne acasă, sub monitorizarea medicilor de familie, cazurile grave urmând să fie spitalizate.

Ludovic Orban a declarat că Guvernul României va încerca, prin Ministerul Sănătății, să angajeze medicii care termină rezidențiatul. De asemenea, premierul a anunțat că medicii de familie vor intra în lupta împotriva coronavirusului, iar cererea de a fi plătiți suplimentar va fi acceptată.

 

Adauga comentariu